Dor de mare

O aud cum îşi zbuciumă valurile pe trumpul firav al unui grăunte de nisip.

O simt cum îmi mângîie gleznele obosite de plimbările lungi sub strălucirea blândă a stelelor.

O visez cum mă strânge în braţe şi mă sărută blând, mai întîi pe obraji iar apoi sălbatic pe tot trupul înfierbîntat de soarele unei zile toride.

O văd ca pe o Ileana Cosânzeana a basmelor noastre, venind la întâlnirea cu Făt Frumosul nisipurilor.

O doresc să-mi fie izvor de viaţă şi oază de fericire, să-mi fie Cer si Pământ, lacrimă şi zâmbet, început si sfârşit.

… O doresc !!!.

Acest articol a fost publicat în Polimorfe. Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s