O vacanta ideala, un oscar meritat,

Se zice că odată ajuns într-un loc foarte drag sufletului, (dacă mai şi petreci clipe minunate acolo), nu îţi mai poţi lua gândul de la locul respectiv şi rămâi cu datorii (sufleteşti) faţă de locaţia respectivă & musai trebuie să te intorci acolo până îţi achiţi datoriile, până te „saturi sufleteşte” de frumuseţea, splendoarea locului🙂, de… ştiu, pare poveste, dar shoot me… îmi place să visez.
Multe au fost şi vor rămâne locaţii ce mi-au bucurat neuronul, retina, sufletul şi aparatele foto, video de-a lungul timpului: Locaţii româneşti de mare frumuseţe; Budapesta în Ungaria; Viena în Austria; Salzburg (al patrulea oraş ca mărime) din Austria; Un orăşel adorabil din Germania; Câte puţin din Grecia (Paralia – Katerini), Strasbourgul & evident Parisul ce mi-a rămas întipărit în …suflet cu datoria de a mă întoarce măcar odată acolo.

Despre istoria debordantă a Franţei…s-a tot scris şi se va mai scrie prin cărţile de istorie, revistele şi presa zilelor noastre, sau ştirile de pe la celebrele jurnale de ştiri (prietenii ştiu de ce :)) ) (Cu toate că un Versailles Palace, un Louvre, un Napoleon Bonaparte, un Arc de Triomphe, Basilique du Sacré-Cœur, splendoarea Notre Dames de Paris, magicianul Tour-Eiffel & alte câteva obiective sunt suficiente subiecte cât să umpli pagini întregi de nostalgie sufletească şi de trăire boemă).
Cafenelele, restaurantele, unele cu un farmec deosebit, fie pentru terasa lor, fie pentru trecutul istoric, pentru listele de bucate specifice atrag ca un magnet. Galeriile de artă sunt cam peste tot, dar cele mai dese se află, totusi, în jurul pieţii Tertre. Cântareţi, muzicanţi, pictori, urmaşii lui Apollinaire, sau Picasso îi regăseşti cu zâmbetul lor pe străzile pline de istorie şi mistic.

Despre magia tinereţilor noastre şi a copiilor noştri parcă s-a scris cam puţin.
Parisul în sine are o aureolă de star, însă colţul de rai pe care-l găzduieşte la una din periferiile sale este un candidat permanent la toate oscarurile lumii.
Magie, joc, speranţa şi vis, lumină, sunet, alegorie şi (i)real, oameni mari deveniţi copii într-o clipă, castele şi Ozn-uri zâmbete şi flori, poveşti în aer, pe ape şi pe roţi, un real basm uriaş într-un colţ al lumii de gintă latină. Toate acestea trebuiau să poarte un nume… şi i s-a spus Disneyland – Paris.
Una din verile trecute mi-a gazduit paşii şi spiritul în minunata lume a lui Walt Disney, în lumea europeană a marelui artist, al doilea parc Disney care s-a deschis în afara Statelor Unite (după Tokyo Disney Resort) şi primul care a fost deţinut de Disney.
“Oraşelul” cu magazine, restaurante, baruri, cinematografe şi animaţie pentru întreaga familie, atrag cu delicii numai bune pentru toate buzunarele, cât despre Main Street, Frontierland, Big Thunder Mountain, Adventureland, Piratii din Caraibe, Fantasyland, Discoveryland te aruncă ba în povestiri cu personaje din desene animate, ba în postura unor mari vizionari europeni Leonardo da Vinci (Orbitron sau Jules Verne cu Nautilus si Muntele Spaşiului), iar când vine seara şi dai de carurile alegorice luminate feeric, artificiile acolo rămâi şi te cazezi pentru încă o săptămână.

Evident nu voi uita niciodată primi paşi prin vastele palate ale  Franţei, prin grădinile de vis, ori primii paşi prin ditamai turnul, sau cafeua ramasă pe terasa din faşa Louvre-ului (nu din cauza preţului ) ci pentru ca era muuultă şi prea caldă iar grupul evident intra la muzeu🙂, sau ameţeala (la greu) din tiribombele Disneylandului, sau cum mă certam cu un personaj de desen animat (yo, ditamai adultul) să-mi dea un autograf pe caietul de autografe cumparat de pe acolo🙂, dar nu-mi voi uita niciodată nici datoria de a mă întoarce acolo şi sunt convins că Franţa, Parisul, Disneyland’ul mă aşteaptă să revin.

(Dacă cumva nu aţi adormit), vă multumesc🙂
Acest articol este scris pentru concursul organizat de Doipedoi şi sponsorizat de Vizitează Lumea şi Wellness Hotel Gyula.

Mai gios şi câteva foto de prin „celebra” de pe acum vacanaţă:

Acest articol a fost publicat în Diverse. Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

2 răspunsuri la O vacanta ideala, un oscar meritat,

  1. lili spune:

    Asa de pasionant e articolul tau ca mi-ai facut pofta sa ma intorc din nou in „tara lui Disney”!
    Intr-adevar e o lume fermecata si bunica mea ( 80 de ani ) e de acord cu mine🙂
    Iti doresc sa te bucuri de magia acestui loc de nenumarate ori. Si de Paris , bineinteles.

    Lili

  2. OnlyMe spune:

    Săru`mâna! Lili🙂. De Paris o sa ma satur cand ma voi muta acolo ….. si cred ca nici atunci, de “tara lui Disney” o sa ma satur cand o sa imi zica Pluto …mai lasa-neeeeeeeeeeeee!.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s